Augusten

5 carti citite una dupa alta de acelasi autor. Ce o fi avand A.B. asta de m-o cucerit asa? Nu stilul literar, clar. Nu e nimic spectaculos, miraculos, foarte deosebit. Continutul memoriilor si romanelor sale (ca deja ma prind ca nu-s memorii 100%) ma fascineaza.

La un moment dat am jucat un joc cu camioane foarte tare.  Ma fascina la fel de tare si nu intelegeam de ce. Deci istoria se repeta.

Un om spart rau, de mic copil lovit si parasit si lasat in voia sortii. Se ridica si iara cade, se ridica apoi mai sus si  rani vechi sunt oblojite si e greu, greu, greu… oamenii dragi vad ce e frumos in el, supravietuitorul din om. Sunt multe momente cand nu poti crede ca viata poate oferi unui singur om atatea momente pe marginea prapastiei si atatea oportunitati ….

Stau si ma gandesc ca viata lui parea unul dintre cele mai noi jocuri cu atv . Cu suisuri si coborasuri, zdruncinaturi si tot ce tine de acest domeniu.

Are publicate 7 carti. Am lasat 2 carti pe mai tarziu …asta in caz ca ma voi reapuca sa ma “droghez” cu Augusten Burroughs. L-am descoperit intamplator, am cumparat cartea Magical Thinking de la un sale meserias: o plasa de plastic plina de/cu carti la mana a2a la 5$. Super, nu?

Masaj pe suflet

De am fi mai buni cu noi si cu cei din jurul nostru,
De ne am da ragaz zilnic sa stam de vorba cu dorintele si visele noastre,
De am zambi cand ne trezim,
De am uita mai repede ce ne doare si cine ne-o lovit,
De am saruta spasit pe cei pe care i-am ranit,
De am gasi foarte des metode si momente pentru a ne face masaj pe suflet,
De ne am incojura cu mai multi oameni care stiu sa faca asta si ne invata si pe noi,
De am privi mai des Cerul si am spune tare sau in gand “multumesc!” …
De am trai mai frumos anul acesta!!!

atac de sarcasm

tare îmi place mie limba engleză când unul şi acelaşi cuvânt poate fi orice, de la interjecţie până la complement circumstanţial de mod şi abia după ce mi-am dat tare graţios cu uşa de la bucătărie în cap eu am înţeles că nu sunt Edith fucking Piaf ca să nu regrette rien, spre exemplu faptul că nu am aprins becul sau măcar nu am deschis uşa de la frigider. aşa fac eu noaptea, ca să nu aprind ditamai becul, deschid frigiderul, mai ales că întotdeauna e interesant dacă n-o mai apărut încă o căldare de îngheţată tiramisu din pură magie întrânsul. da’ cum la mine în casă nu mai are cine să cumpere îngheţată, mă mulţumesc cu încă o doză de bere, a căror achiziţionare, vă mărturisesc cu mândrie, demult e prioritatea responsabilitatea mea. pontu’ era că îţi trebuie o viaţă întreagă ca să înveţi cum să trăieşti. eu în genere multe lucruri le înţeleg numai după ce e prea târziu, iar la unele mă gândesc aşa de mult că nu le mai înţeleg niciodată. şi în timp ce pun ceara la încălzit si imi promit ca asta e ultima data cand ma epilez cu ceara, iar data viitoare voi incerca si eu o sedinta de epilare definitiva, mă gândesc că tare trebuiau să fie plictisite şi tare n-aveau ce face femeile care o inventat epilatul, coafatul, pensatul ş.a. şi i-au convins pe bărbaţi că aşa trebuie, când eu de fapt de două luni nu găsesc timp să disec Metafizica lui Heidegger. e greu să supravieţuieşti, mai ales când nu vrei. şap nici să oferi cuiva satisfacţia că te dai bătut nu-i salutabil. hai mai bine nu, hai mai bine altă dată, îţi zic eu, da mental deam te-am trimis în pulă în repetate rânduri, am vrut să zic. scuzoaiele mele. când scriam compuneri în gimnaziu tare greu îmi era să pun punct si foloseam deseori punctele de suspensie, semn că ideia se continuă undeva în capul meu. apoi aşa şi în viaţă. gândurile mele suca nu se mai suca termină suca niciodată SUCA. mă simt bleadi ca un copil de ală de grădinţă care rupe cinşpe creioane până învaţă să pună un punct pe foaie, numai că în loc de grădiniţă eu am 20 de ani şi în loc de creioane, nişopulă cu care, evident, încă n-am pus punct.

No one is too busy, it’s all about priorities ! - ş nu pizdi că nu-i aşa, la anii mei să te prefaci că crezi minciunelele băieţeilor îi de râs, chiar dacă nu îi amuzant deloc.



îmi amintesc că am uitat un lucru – mi-am înghiţit odată mândria şi nu era bună la gust – eu aşa de des mi-am înghiţit mândria că m-am obişnuit şi iată, a trebuit să uit ca să-mi amintesc. sincer, la cât de mare e mândria mea, mă mir chiar cum de nu mi-a stat în gât. nu mai contează, am evacuat-o cu cinci gâturi de rom şi trei doze de bere azi după amiază.

cu mintea limpede eu înţeleg că o să sufăr suca în continuare suca. de sindromul Tourette.