Hunger Games – Jocurile Foamei

Well , nu am auzit foarte multe despre acest film , poate doar din auzite si din faptul ca ar fi inspirat dintr-o carte ( cam asa mi-a fluturat un ecou pe la urechi , daca e adevarat sau nu, voi sa-mi spuneti , eu nu tin neaparat sa fiu corecta in acest detaliu). Nu prea ma intereseaza pe ce banda rulanta s-a facut acest film, dar ma intereseaza sa-mi exprim niste puncte de vedere daca tot l-am vazut si nu m-a lasat indiferenta.

Actiunea mi s-a parut simpla, fara prea multe efecte speciale ( nu ca as fi fan impatimit al acestora) , cu un pic de sentimentalism la mijloc si actori mici si mari care nu prea si-au adus rolurile la adevarata lor implinire. Hunger Games ne ilustreaza imaginea unei lumi scindate in doua straturi sociale , cei saraci a caror existenta practic depinde de hrana de zi cu zi ( cu alte cuvinte, traiesc de pe o zi pe alta) si, desigur , cei bogati care isi duc traiul intr-o extravaganta exacerbata ( a iesit un soi de pleonasm aici , da’ nu am gasit cuvinte mai potrivite), vanitosi chiar pana la o limita a grotescului si care, evident, nu dau doi bani pe vietile celor ce nu au nici macar un colt de paine sa-si potoleasca stomacul. Ideea filmului poarta o relevanta destul de puternica vizavi de titlul sau , relevanta pe care eu , una, o gasesc si in realitatea noastra de zi cu zi , prin urmare nu este o idee prea departe de notiunea veridicului. In numele unei idei pe de-a dreptul ipocrite , cei bogati organizeaza anual un concurs pe viata si pe moarte , in urma caruia (cica) nu poate exista decat un singur invingator ( sa-i spunem mai degraba supravietuitor) care sa simbolizeze, chipurile, Tributul in numele unei istorii a unei lumi care odinioara se afla in ghearele razboiului. In spatele aceste idei ( repet , pe de-a dreptul ipocrite) , din punctul meu de vedere , nu se ascunde altceva decat dorinta infama a celor bogati de a se distra , aroganta cu care isi exercita dreptul asupra unei fiinte umane doar pentru ca avutia le da iluzia grandorii de sine. Cum spuneam: grotesc.

Nu sunt multumita de realizarea filmului in ansamblu ( nu se merita platit bilet ca sa-l vad la un cinema) , daaaar mi-a captat atentia prin ideea ilustrata si anumite semne de intrebare  pardon , interogative) care , zic eu , ar trebui sa incolteasca in mintea fiecaruia dintre noi. As vrea totusi ca cei ce reusesc sa-l vizioneze mai devreme sau mai tarziu , sa-mi impartaseasca anumite opinii si detalii , in caz ca au unele. In caz contrar , va doresc vizionare placuta si sa ne regasim cu bine la filmul urmator! :)

Oh, era sa uit! Filmul mi-a adus aminte de piesa asta pe care , nu stiu din ce motiv , o gasesc extrem de potrivita :D .